16 apr. 2012

Despre ce e natural

Din pacate discursurile astea nu au subtitrare, dar mi mi se pare ca ideile principale si mesajul general pot fi intelese si de cei nu foarte instruiti in limba engleza.



De notat este ca discursurile sunt tinute de medici, nu de hipioti idealisti si naivi, cum sunt catalogati de obicei sustinatorii dietei bazate pe plante. Pentru cine nu are rabdare sa asculte, eu am extras ideile principale si daca aveti incredere sa nu le auziti direct de la sursa, acestea sunt ele:
  • Zaharul are efect dopant.
  • Lactatele produc dependenta, de aceea pana si vegetarienilor care doresc sa devina vegani le este uneori mai greu sa renunte, si exista o perioada de asa-zis sevraj (si aici pot sa confirm cu propria experienta); ciocolata le continepe ambele, deci se explicamulte, nu? :D
  • Incidenta cazurilor de cancer de prostata si san este strans legata de consumul de lactate si a proteinelor si grasimilor animale, in general, ca cea mai mare parte din toate cancerele.
  • Grasimea animala este cauza principala pentru bolile cardio-vasculare (mai era vreun dubiu? aici intra si o mare parte din cazurile de impotenta).
  • Dieta concentrata in jurul produselor de origine animala este cauza principala pentru diabet. 
  • Din al doilea discurs aflam ca aceasta dieta este corelata si cu: obezitatea, calculi biliari, pietre la rinichi, osteoporoza, anemie feripriva infantila, diaree determinata de E-coli, Samonella si alte bacterii, cataracta, Alzheimer si dementa. Asta in contrast cu dieta vegetariana sau vegana, unde incidenta acestor boli este cu mult diminuata sau eliminata, pe langa nivelul de energie, vitalitae si imunitate mult mai ridicate.
Asta este argumentul legat de sanatatea omului. Insa partea mea preferata, pentru ca este atat de intriganta, provine din al doilea discurs:



Din acest al doilea discurs extragem asta: 
  • Carnivor inseamna in mare parte animal pradator, nu? Dpdv al eficientei energetice, omul nu este facut sa vaneze, vanatoarea consumand mai multe resurse decat ii aduce. Adevaratii pradatori au constitutie adaptata pentru viteza, care sa le permita prinderea prazii. Pentru om, cea mai eficienta forma de deplasare este mersul, de aceea hrana obtinuta astfel este cea mai eficienta dpdv energetic (suntem culegatori innascuti, adicatelea). Nu putem consuma carne cruda, ne-ar omori: avem nevoie sa o procesam termic pentru a o puteamanca si digera in siguranta, plus sa o asezonam ca sa aiba gust bun.
  • Dpdv al scheletului, ne asemanam mai mult cu ierbivorele: membre drepte, unde presiunea se pune pe oase, nu pe muschi, ca in cazul carnivorelor care au membrele mult mai articulate, flexate si musculoase.
  • Spre deosebire de om, adevaratii pradatori nu se pun in pericol vanand, expunandu-si partile vulnerabile ale anatomiei, cum o face omul (organele vitale, organele genitale). Femela umana :) gestanta ar pune in pericol fatul, deci intreaga specie, daca ar trebui sa vaneze, ceea ce nu se intampla in randul animalelor pradatoare. Nu exista nicio specie pe glob la care femela gestanta sa nu fie in stare sa procure singura hrana, fie ierbivor, omnivor sau carnivor.
  • Perioada de gestatie la pradatori este foarte scurta (sub 3 luni), la ierbivore perioada de gestatie este foarte lunga. Pradatorii nasc pui mici, raportat la dimensiunea adultilor, ierbivorele mult mai mari. Perioada de gestatie la om este de 9 luni, rezultand in pui mult mai mari decat in cazul pradatorilor.
  • Structura faciala si a maxilarelor ne plaseaza in randul ierbivorelor: muschii faciali sunt dezoltati a.i. sa ne permita mestecarea specifica ierbivorelor, prin miscari laterale de macinare, nu sfasiere. La carnivore, muschii dezvoltati sunt ai gatului mai ales, nu ai fetei, ceea ce ii ajuta in prinderea si imobilizarea prazii, iar maxilarul face miscari simple, sus-jos, a.i. se inchide prin forfecare. Articulatia maxilarelor se afla in acelasi plan cu dentitia la carnivore, ca sa permita aceasta miscare, pe cand la ierbivore si la oameni, articulatia se afla intr-un plan superior dentitiei, ceea ce permite dintilor in forma de lame sa se intalneasca unii in continuare altora, pentru a inciza si macina hrana.
  • Molarii carnivorelor sunt ascutiti, ai ierbivorelor sunt plati, ca si ai oamenilor. Caninii!!! Ai nostri sunt patetici, in comparatie cu caninii adevaratilor pradatori, care fac aceeasi miscare de forfecare de care aminteam mai sus, in timp ce la om nu se petrec, abia daca se ating in timp ce mestecam. De asemenea, ca si ierbivorele, oamenii au enzime in saliva, care ajuta la digerarea chimica a hranei inca din cavitatea bucala. Mancatorii de carne naturali nu au.
  • Esofagul este foarte ingust la carnivore, ceea ce le permite sa inghita bucati mari de hrana nemestecata, doar sfasiata. Esofagul nostru, ca si al ierbivorelor, este ingust. 90% din oamenii care se ineaca cu mancare si mor, se ineaca cu carne...
  • Carnivorele au stomac mare si tub digestiv scurt, ierbivorele au stomac mic si tub digestiv foarte lung. Omul se incadreaza in a2a categorie. Si nu toate ierbivorele au stomac multicameral. {La fel cum nu toti caninii indica un carnivor [urangutan, gibon, bonobo, gorila (desi o parte din astia mai consuma si ocazionala insecta, miere sau chiar oua, caninii nu ajuta cu nimic in asta, desi ai lor sunt muuult mai impresionanti decat ai nostri], urs panda, raton, porc, hipopotam!] as adauga de la mine. Cimpanzeul, ruda noastra apropiata, vaneaza; insa studiile spun ca o face in spiritul afirmarii in comunitate. Hmmm, oare e posibil sa fi fost acelasi caz si la noi?}
  • Ierbivorele mananca de cateva ori pe zi, ca si omul, nefiind in stare sa digere toata cantitatea necesara dintr-o data, spre deosebire de carnivore, care mananca 'la o masa' cat mai mult posibil, si apoi petrec restul perioadei odihnindu-se pentru a permite digestia. Aciditatea stomacului ierbivorelor si al oamenilor este moderata, spre deosebire de cea a mancatorilor de carne naturali, in cazul carora e mult mai ridicata.
  • Colonul carnivorelor este foarte scurt in comparatie cu ierbivorele, cu care ne asemenam si in acest caz. Colonul nostru este lung, cu multiple "buzunare", ceea ce inseamna ca aici carnea deja digerata petrece prea mult timp, avand ocazia sa putrezeasca si sa emane toxine care se absorb in organismul nostru. La carnivore, asta nu se intampla, carnea digerata este eliminata din colon mult mai repede (ele nu fac cancer de colon, spre deosebire de noi; la fel nici grasimile animale nu reprezinta un pericol pentru carnivore, pentru ca nu exista timp sa fie absorbite la nivele alarmante, ca in cazul nostru). Rolul colonului lung la ierbivore e de a absoarbe apa, de a produce vitamine cu ajutorul bacteriilor si de a descompune fibre - care nu fac parte din dieta carnivorelor.
  • Bila secretata la oameni, ca si la ierbivore, este mult mai slaba decat la mancatorii naturali de carne, rolul ei fiind de a descopune grasimile, ceea ce indica faptul ca oamenii nu ar trebui sa consume prea multa grasime (ceea ce e practic imposibil cu o dieta centrata pe carne, lactate si oua)
  • Oamenii au apendice, ca si ierbivorele. Dieta saraca in fibre (plante) determina aparitia apendicitei, pe langa hemoroizi si diverticulita.
  • Carnivorele obtin vitamina A din ficatul prazii, sursa care pentru oameni este toxica; in schimb, oamenii sintetizeaza vitamina A din beta-caroten, care se gaseste in morcovi, dovleac si verdeturi inchise la culoare.
Ca o concluzie, medicul din al doilea discurs, spune asta: chiar daca tehnologia ne-a ajutat sa trisam natura, vanand cu ajutorul armelor sau apoi crescand animale fara aparare pentru a le manca, asta nu inseamna ca ne putem trisa si fiziologia. Nu suntem consumatoi naturali de carne, si asta se reflecta in felul in care ne distrugem sanatatea prin aceast dieta. Vegetarienii si mai ales veganii, duc vieti mult mai sanatoase, traiesc mai mult o viata de calitatea mai buna, cu impact redus asupra mediului, animalelor si umanitatii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...